Modulul 3. Monitorizarea performanței instituției medicale spitalicești
Ultima etapă a procesului strategic instituțional este monitorizarea, revizuirea și evaluarea strategiei. Scopul proceselor de monitorizare și evaluare este de a asigura obținerea rezultatelor planificate la etapa de stabilire a obiectivelor strategice.
Monitorizarea este un proces continuu de colectare și analiză a informației, prin care persoanele responsabile, în cazul nostru, membrii CA, determină progresul sau performanța obținută. Aceasta se efectuează pentru a asigura realizarea obiectivele și respectarea termenelor stabilite în planul de acțiuni privind implementarea strategiei instituționale și pentru a determina progresul, rezultatele și problemele apărute în procesul de implementare.
Performanța este întotdeauna legată de unul sau mai multe obiective stabilite de către instituția medical spitalicească. Deci, un spital îşi monitorizează performanţa în raport cu obiectivele şi ţintele stabilite şi acceptate.
Performanța este o funcţie preponderent dependentă din două variabile, eficienţa şi eficacitatea
Performanţa = Eficienţa x Eficacitatea
Eficacitatea reprezintă gradul în care o anumită intervenție sau activitate produce rezultatele care se așteaptă de la ea, indiferent de resursele folosite. Și aici vorbim nu doar despre resursele financiare, dar și despre resursele umane, materiale, informaționale și de timp.
Eficiența implică maximizarea rezultatelor şi diminuarea costurilor, adică a cheltuielilor de resurse şi a efectelor negative ale respectivei intervenții sau activități.
Măsurarea performanței a unui spital reprezintă nu doar un proces managerial ce oferă informaţii privind succesul instituției, evidențiind rezultatele acesteia, dar şi un mijloc de motivare şi control.
Instrumentul de determinare a performanței sunt indicatorii, care, fiind formulați corect, facilitează procesul de monitorizare a performanței. Un indicator al performanței este o variabilă folosită pentru cuantificarea eficienței şi eficacității unei intervenții sau acţiuni.
Indicatorii de performanță arată tendințele și explică modul în care în timp se realizează îmbunătățirea activității instituției spitalicești. Aceștia ajută și la compararea rezultatelor obținute pe baza standardelor aprobate sau prin raportare la alte instituții medicale similare. Acest lucru ajută spitalele să îmbunătățească serviciile pe care le oferă prin identificarea problemelor și a aspectelor pentru care sunt necesare îmbunătățiri și prin verificarea dacă performanța obținută este sau nu la nivelul dorit.
Abordările internaționale definesc un serviciu de sănătate ca fiind performant, dacă este: eficient din punct de vedere clinic, centrat pe pacient și sigur.
Eficiența clinică este un indicator al funcționării unui anumit tratament în practica medicală. Aceasta depinde de aplicarea celor mai bine fundamentate cunoștințe derivate pe baza cercetărilor, experienței clinice și preferințelor pacienților.
Centrarea pe pacient este o abordare a îngrijirii care adopta în mod conștient perspectiva pacientului, prin respectarea drepturilor pacientului și apropierea față de nevoile acestuia.
Siguranța pacientului este o acțiune prin care se încearcă reducerea evenimentelor adverse pentru a maximiza satisfacția pacientului internat. În același timp este o măsură prin care pacienții sunt protejați împotriva erorilor medicale pentru a îmbunătății constant calitatea serviciilor.
În afară de performanța clinică, CA trebuie să monitorizeze și performanța managerială, care este o modalitate importantă de a determina cât de performanți sunt managerii spitalului, la nivelul întregii organizații și la nivel de subunități sau compartimente, din considerentul că potențialul managerial are o probabilitate mai mare sau mai redusă de a genera activități eficace şi eficiente.
Performanța managerială sau administrativă trebuie apreciată prin prisma comportamentului managementului organizației, gestionării resurselor umane și a celorlalte tipuri de resurse, monitorizării progresului și soluționării în timp util a problemelor care pot periclita realizarea obiectivelor, controlul cheltuielilor, obținerea resurselor adiționale și interacțiunea cu alte instituții, organizații și alte părți interesate ș.a.
În anul 2020, prin ordinul 569, Ministerul Sănătății a aprobat Lista indicatorilor de performanţă ai activităţii instituţiei medico-sanitare publice și modului de evaluare a îndeplinirii acestora.
Lista indicatorilor de performanţă cuprinde patru categorii de indicatori: Indicatori de management a resurselor umane, Indicatori de utilizare a serviciilor medicale specifici pentru fiecare tip de asistență medicală, Indicatori ai activității economico-financiare a instituției și Indicatori de calitate, iarăși, pentru fiecare tip de asistență medicală
Așa cum acești indicatori sunt parte integrantă a contractului de management al instituției, este important să se regăsească în strategia instituțională, dar și să constituie parte integrantă a rapoartelor trimestriale şi anuale privind activitatea spitalul, prezentate pentru examinare și aprobare Consiliului de administrație.
Lista indicatorilor de performanță ai activității instituției medico-sanitare publice (anexa nr 1 la la Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 569 din 19 iunie 2020 cu privire la aprobarea Listei indicatorilor de performanță ai activității instituției medico-sanitare publice și modului de evaluare a îndeplinirii acestora) 1. Indicatori de management al resurselor umane (30%): 1) Rata de ocupare cu personal medical; 2) Publicarea pe pagina web a instituției a listei de posturi vacante şi temporar vacante conform statelor de funcţii aprobate şi actualizarea trimestrială a acestei liste, în termen de maximum 15 zile de la începerea trimestrului; 3) Rata personalului medical instruit anual din numărul total de personal medical angajat; 4) Rata personalului medico-sanitar protejat împotriva infecției cu Coronavirus de tip nou (COVID-19); 5) Evaluarea gradului de satisfacție a personalului medical. 2. Indicatori de utilizare a serviciilor medicale (20%) pentru asistența medicală spitalicească: 1) Ponderea intervențiilor chirurgicale prin chirurgia de o zi din numărul de intervenții chirurgicale totale pentru spitalele raionale și pentru cele republicane; 2) Rata activității chirurgicale pentru spitalele raionale și pentru spitalele municipale și republicane*; 3) Rata dispozitivelor medicale introduse în sistemul informațional de management al dispozitivelor medicale; 4) Numărul de nașteri înregistrate în secțiile de maternitate; 5) Rata executării volumului de servicii prestate (cazuri tratate/zile pat/servicii de înaltă performanță) conform contractului de prestare servicii cu Compania Națională de Asigurări în Medicină; 6) Rata pacienților preluați de către DMU/UPU/SI de la echipele AMU în timp de pînă la 10 minute conform standardului. 3. Indicatori ai activității economico-financiare ale instituției (20%): 1) Executarea contractelor cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină; 2) Achitarea suplimentului pentru îndeplinirea indicatorilor de performanță a angajaților; 3) Ponderea cheltuielilor pentru medicamente şi dispozitive medicale (inclusiv consumabile și echipamente de protecție personală), din totalul cheltuielilor; 4) Ponderea veniturilor obținute suplimentar din totalul veniturilor instituției; 5) Publicarea pe pagina web a instituţiei: a planurilor anuale de achiziţii; a procurărilor de medicamente, dispozitive medicale, echipamente de protecţie; a rapoartelor privind activitatea economico-financiară. 4. Indicatori de calitate (30%) pentru asistența medicală spitalicească: 1) Raportarea infecţiilor nosocomiale; 2) Raportarea reacţiilor adverse la medicaţie, inclusiv la tratamentul COVID-19; 3) Rata intervențiilor chirurgicale la care s-a perfectat Fișa de siguranță a pacientului chirurgical; 4) Procentul bolnavilor transferati catre alte spitale cu același grup de boală din totalul bolnavilor internati; 5) Rata pacienților tratați conform Protocoalelor Clinice Naționale/ instituționale/ standardizate/ standarde medicale de diagnostic și tratament/algoritmi de conduită/ proceduri operaționale; 6) Cantitatea de dezinfectant hidroalcoolic consumat anual (litri) raportat la numărul de zile de activitate; 7) Cantitatea de echipament de protecție utilizat la nivel de instituție în raport cu cantitatea estimată conform actelor normative în vigoare, având în vedere gradul de risc evaluat pentru fiecare angajat, raportat la numărul de zile de activitate; 8) Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților. |
BIBLIOGRAFIE
Niculiță A. Strategii de management în instituțiile sistemului de sănătate
Vagu P. Stegăroiu I. Strategii manageriale. Ed. Prouniversitaria, București, 2014
Istocescu A. Strategia şi managementul strategic al organizaţiei. Concepte fundamentale. Aplicaţii managerial. București: ed. ASE, 2005
Perera F. Peiró M. Strategic Planning in Healthcare Organizations. A se vedea http://www.revespcardiol.org/en/strategic-planning-in-healthcare-organizations/articulo/90147901/#bib2
Radu P. Management strategic. Iași: ed. Sedcom Libris, 2007
Ivorschi R. Analiza SWOT – instrument managerial pentru eficientizarea activității. Academia de Studii Economice București. A se vedea https://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2014/02/RRS_5_2012_A6_ro.pdf
Raboca H.M. Teorie și comportament organizațional. Disponibil la: http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Curs-Teorii-Organizational-Master.pdf
Miclăuș I. M., Miclăuș M. M. Management general. Disponibil la http://academiacomerciala.ro/cursuri/Finante%20si%20Banci//An%20I/Management%20general//Management%20General.pdf
Emilian R. (coordonator) Inițiere în managementul serviciilor. București: ed. Expert, 2001
Deac V. (coordonator) Management. București: ed. ASE, 2014
Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 569 din 19 iunie 2020 cu privire la aprobarea Listei indicatorilor de performanță ai activității instituției medico-sanitare publice și modului de evaluare a îndeplinirii acestora